#NightDriveRO, BMW X2 și MINI Countryman într-o prezentare cu povești urbane

Bucureşti. BMW România propune o expediție unică în București pentru prezentarea noilor BMW X2 și MINI Countryman, într-un amestec de explorare urbană care include povești interbelice cu automobile în București, dar și street art.

Proiectul este susținut de o echipă de 8 fotografi consacrați din presa auto care are un lung istoric de colaborare cu brandul prin proiectul #BMWPhotoCamp. Echipa Neat.Graphics realizează un film special dedicat ideii de condus nocturn folosind cele două modele, precum și vocea actorului Adrian Nicolae. Producţia foloseşte reperele din descoperirile urbane #NightDrive, incluzând mai multe clădiri istorice şi lucrări de street art din Bucureşti.
https://youtu.be/c_jSXv8-5t8?si=DpqeuMg2VDLoI_k0

#NightDrive continuă o iniţiativă care trebuia să aibă prima dată loc în 2020 și a fost întrerupt de declanșarea pandemiei globale. Este construit pe ideea că noaptea este pentru cei care vor să savureze condusul, bucurându-se de străzi pustii, pentru cei care vor să exploreze sau care caută momente de introspecție personală în singurătatea orașului plin de povești. Marca BMW a fost asociată în prezentare cu povești istorice, bucurându-se de o reprezentare și o prezență bogată în București deja cu 90 de ani în urmă, la jumătatea anilor 1930. Extrovertită, remarcându-se prin posibilități de personalizare creative, MINI a fost automobilul pentru explorarea street art-ul oraşului.

“Bucureştiul ne oferă multe poveşti cu adevărat fascinante. Demersul nostru îşi propună să aducă în atenţie câteva repere. Multe clădiri emblematice din perioada interbelică încă mai există şi îşi spun poveştile. Istoria are astfel consistenţă, este vie şi conţine multe repere din lumea automobilului cu pionieri şi eroi incredibili, aşa cum sunt Petre Cristea sau fraţii Leonid. De exemplu zilnic poate mergem pe traseul Marelui Premiu al Oraşului Bucureşti din anii ’30, se păstrează hale industriale unde se fabricau trăsuri de lux sau construcţii care găzduiau showroom de automobile”, explică Alex Şeremet, Corporate Communication Manager BMW Group România. „În acelaşi timp am descoperit în steet art o formă de exprimare care dă valoare oraşului, este o artă spectaculoasă, cu oameni pasionaţi care au multe de spus. Şi în această privinţă sunt multe comori ascunse care de multe ori se pierd în agitaţia zilnică.”

Explorare urbană şi pe două roţi      

(foto: Bogdan Paraschiv)

O prezență surpriză în prezentarea Night Drive este BMW CE.02. Un vehicul electric urban, pe două roți, compact și agil, pe care BMW îl denumește eParkourer. Modelul este disponibil în două versiuni de putere, de 15 CP și 5 CP. Este un răspuns perfect la un nou proiect legislativ pregătit pentru promulgare care va da șansa posesorilor de carent de conducere categoria B să conducă autovehicule pe două roți cu o putere redusă, normele finale urmând a fi publicate. Modelul are o autonomie estimată de peste 90 km.

BMW CE.02 vine cu o serie de sisteme avansate, inclusiv ABS pentru roata față, ASC (Automatic Stability Control) și RSC (Recuperative Stability Control), Reverse assistant. Sunt disponibile mai multe moduri de riding – “Flow”, “Surf” sunt standard, în timp ce modul “Flash” este disponibil ca parte a pachetului HIGHLINE. Modelul dispune de ecran TFT de 3,5 inch, keyless ride, faruri LED, mufă USB C.

Despre BMW X2/ iX2 și MINI Countryman

Cu grila specială cu lumină de contur pentru BMW X2/ iX2 și sistemul de faruri și stopuri care poate fi schimbat între trei tipuri de design, cele două modele compacte pot străluci perfect în noaptea orașului.

(foto: Andrei Tobosaru)

Atât BMW X2/iX2, cât și MINI Countryman sunt disponibile înt-o gamă largă de motorizări foarte diferite. Acestea includ mai multe soluții electrice cu autonomii de peste 400 km. Sunt disponible modele mild hybrid cu sistem de 48V ultra compact, integrat în cutia de viteze sau versiuni benzină, ultraperformante, de 300 CP, care dispun de motoare de patru cilindri. Versiuni diesel ultraeficiente urmează a fi introduse în curând.

Noile modele dispun de interfață de generația 9, care este bazată pe Android Automotive. Aceasta asigură o versatilitate semnificativ mai mare de aplicații, care pot fi descărcate și pot beneficia de acces la internet prin pachetul Digital Premium. Dintre acestea trebuie menționate Spotify, Deezer sau TuneIn Radio, dar și o gamă extinsă de jocuri. Sistemul permite update over the air de mai bine de 5 ani, inclusiv în România și se remarcă printr-o serie de moduri de funcționare care transformă interfața și ambianța interioară a automobilului.

(foto: Adrian Cobzasu)

În plus, noile modele MINI dispun în premieră de un ecran spectaculos, rotund, OLED, de mare rezoluție, furnizat de Samsung Displays.

Povești interbelice și BMW

Poveștile interbelice cu automobile au adus la lumină o lume pierdută, una foarte efervescentă, a automobilelor în București. BMW a fost o parte importantă a lumii de automobile deja din perioada interbelică, cu piloți celebrii, showroom-uri în centrul orașului și clienți pasionați.

Unul din cele mai importante și cele mai active afaceri în domeniul automobilului a fost cea a fraților Leonida, cu mai multe centre în Bucrești. Cel care sunt cele mai bine conservate sunt blocul de la Piața Romană care acum găzduiește la parter fast food-ul KFC și atelierele de service de la Piața Victorie, deschise deja din 1904. Prin legăturile lor cu General Motors, frații Leonida au reprezentat și marca Frigidaire, cea care a devenit substantiv comun în limba română. Frații Leonida au un destin tragic în relația cu afacerile lor – Leon este considerat prima victimă a unui accident de automobile pe teritoriul României, în 1911, în timp ce Constantin Leonida a văzut cum pierde toate afacerile în perioada comunistă și a fost obligat să devină reparator de frigidere, produsul care cu decenii înainte l-a introdus pe piața locală.

Orașul a avut o linie de asamblare Ford la final de ani 1930, în zona Floreasca. Prima linie de asamblare modernă, rulantă, din Europa de Est, a avut în prim plan modelul Ford V8, cu care pilotul Petre Cristea a obținut prima victorie pentru marca americană la Raliul Monte Carlo în 1936.

În București au existat și fabrici de trăsuri și carosieri. Cel mai spectaculos exemplu este fabrica Hermann I. Reiber, construită în 1903 în centrul orașului, în stil neogotic, după planurile arhitectului Siegfrid Kofczinsky (alte lucrări la care se consideră că a contribuit sunt Caru’ cu Bere și Castelul Peleș). Tot Rieber a fost deja dinainte de Primul Război Mondial reprezentant al mărcii Mercedes în România, cu un showroom aproape de Piața Universității, dar și pentru camioanele Volvo.

Și BMW a fost reprezentat de mai multe companii în perioada interbelică, dintre acestea fiind documentate companiile Tracta și Nicoale A. Tanașoaca & Frații. Aceasta din urmă a avut un showroom spectaculos chiar în Piața Universității în clădirea firmei de asigurări Generala, recunoscută acum ca Palatul BCR. Tot aici compania fraților Tanașoaca reprezenta firma Dodge și chiar inițiase un plan de construcție a unei fabrici a mărcii în București când izbucnirea celui De-al Doilea Război Mondial a curmat toate planurile.

Un alt reper legat de istoria BMW este Statuia Aviatorilor. Aceasta a fost un reper important în organizarea Marelui Premiu al Orașului București, un proiect coordonat de legendarul inginer Aurel Persu. Organizat ca eveniment internațional între 1937 și 1939, acesat a avut de fiecare dată un BMW 328 prezent la start într-una din cele două categorii frecvent organizate: Trăsuri de Curse sau Trăsuri Sport. Cu un BMW 328 Petre Cristea s-a înscris în lupte cu piloții de uzină BMW, așa cum este Ernst Jakob Henne, care a căștigat cursa din 1937 și al cărui trofeu este expus acum la Muzeul BMW. Notabil este că în fiecare an, un BMW 328 a căștigat cel puțin o cursă, iar Petre Cristea a fost mereu printre favoriți. Marele Premiu al Orașului București a adus la start multe alte modele remarcabile, așa cum este Hans Stuck cu un model Auto Union de Grand Prix, Dr. Friz Werneck cu un BMW 328 Special sau Jean Calcianu cu modelul special de curse Dusenberg care acum este expus la Muzeul Leonida.

Pierdută pe străzile din Cartierul Primăverii este o casă poartă semnătura arhitectului Eduard Ecker. Arhitect care căuta să se afirme în București, în timpul în care construia casa din cartierul select bucureștean, își cumpara un BMW decapotabil elegant – un BMW 327. Modelul îi rămâne alături până în 2002, când îl donează BMW Group Classic. În toată această perioadă supraviețuiește în România comunistă cu o serie de piese improvizate. Apoi este automobilul cu  care Ecker reușește să fugă în Germania în 1969, după ce primise permisiunea de a participa la un raliu de autovehicule de epocă din Iugoslavia. În final, la 50 de ani de la fuga din comunism, modelul se întoarce în România pentru a fi prezentat într-un cadru special la Concursul de Eleganță de la Sinaia.

Documentarea pentru aceasta prezentare a fost realiată cu susținerea colecției Automobilia, dar și alte surse de la pasionați care depun o muncă specială: Valentin Răducan (MotorClassic Magazin), aiciastat.ro sau reptilianul.ro.

Streetart în București

Bucureștiul ascunde multe lucrări valoroase mulțumită unor artiști pasionați. O serie de festivauri aduc în prim plan aceste proiecte, așa cum este „Să Fiți Cuminți Creative Fest”, „Outline Street Festival”, „Street Art Festival” sau chiar „Street Delivery”.

MINI a explorat o serie de locații din centrul Bucureștiului foarte diferite ca stil și abordare. În centrul orașului, în apropiere de Piața Universității, într-un proiect în imediata vecinătate și sprijinit de Cafeneaua Milu se află două lucrări semnate de Barto și Să Fiți Cu Minți Crew, dedicate artistului Ion Bîrlădeanu. Născut în 1946, cu o formare minimă cu doar 7 clase primare și doi ani de studii la Școala Populară de Arte, Bîrlădeanu a fost descoperit târziu, în 2008. Până atunci a avut o serie de slujbe foarte simple, precum culegător de stuf, gropar și s-a întreținut din colectarea sticlelor de la ghene gunoi. De-a lungul vieții a creat în special colaje pop art din reviste aruncate. De la descoperire a cunoscut rapid faima, amplificată și de documentarul HBO regizat de Alexandru Nanu, “The World According to Ion B”. Au urmat expoziții la Basel, Londra și Paris. Lucrările postume realizate de Barto și Să Fiți Cu Minți sunt un omagiu postum unic, singurul dedicat lui Bîrlădeanu, și au fost realizate în apropierea unui parc frecventat de artist, o formă de apreciere și memorie foarte valoroasă oferită prin street art.

(foto: Ramona Copil)

Să Fiți Cu Minți Crew
„Să Fiți Cu Minți Crew este una dintre primele echipe exclusiv feminine în arta stradală, este o ramură a Să Fiți Cu Minți. Ne puteți găsi pe Instagram sub numele Să Fiți Cu Minți, unde avem o mulțime de activități. Organizăm un festival de streetart care are loc în 24 mai și 2 iunie, atât în București, cât și în Cluj și în Sibiu. În București, avem mai multe locații colaboratoare unde vor fi expoziții, și vor avea loc diverse ateliere foarte interesante. Pe site promovăm artiști și avem un shop de merchandising cu arta lor.

Am creat muralul împreună cu Ion Bîrlădeanu, colaborând cu Razew. Din Să Fiți Cu Minți Crew, am fost eu, Ingrid Odette, și Andreea Oprișan. Lucrarea din este un mural, conectată la lucrarea din colț realizată de Barto. Am ales să reproducem prin graffiti o lucrare de-ale lui Bîrlădeanu,  nu un colaj, ci unul dintre desenele din perioada timpurie. Este un proiect colaborativ. Am ales caricatura care are casete de dialog în care am inserat paste-up-urile primite de Bucharest Sticker Fest. Am ales să continuăm ceea ce a făcut Barto în ceea ce privește cromatică, respectiv portretul care este alb-negru și culorile vii din fundal.”
https://www.safiticuminti.ro/

https://www.instagram.com/safiticuminti
https://www.facebook.com/safiticuminti

(foto: Ciprian Mihai)

Barto
“Jobul meu ca street-artist este să culeg povești de pe străzi  și să le transform în lucrări de streetart. Peretii orașului sunt un bun public si au nevoie de mult mai multă culoare și povești. Pentru mine, Ion Bîrăldeanu, prin spiritul și atitudinea lui este un proto-artist-stradal. Am ales să îl prezint pe Ion B într-o lumina angelică, care apoi s-a decupat din această existentă și a mers mai departe

Fac street-art din 2007. Ultimul meu album stradal se numește stări pe strazi, unde am ales 9 oameni obișnuiti, și le-am făcut portretele prin oraș. Am vrut astfel să aduc un element profund umanizant putin pereții din Bucureti, plini de maăzgăleli și publicate agresivă. Proiectul stari pe strazi a culminat cu un vernisaj la Galeria Galateca, unde lucările unicat au fost făcut pe un medium care imită pereții de pe străzi. Următorul meu proiect se numește 2+2=5, un album stradal despre noua epocă a inteligentei artificiale și a unei lumi post-adevăr.”
https://www.instagram.com/barto.streetart/
https://www.facebook.com/barto.streetart/

(foto: Andrei Tobosaru )

Un centru care a cunoscut apreciere pentru street art este Strada Arthur Verona și Street Delivery, un proiect demarat de Ordinul Arhitecţilor din România şi Librăria Cărtureşti. În ultimii 15 ani, Street Delivery, a crescut semnificativ, lăsând în urmă monumente, murale şi îmbunătăţiri vizibile ale străzii în vederea recuceririi treptate a spaţiului public. Dincolo de aceasta, evenimentul a fost un factor important de coeziune a comunităţii de pe strada Arthur Verona şi a promovat atitudinea civică faţă de oraş. În contrast cu lucrările moderne, dar și cu tema de condus de noapte a proiectului, este un graffiti cu un mesaj electoral din 1946 – “Votați soarele”, sloganul folosit de Partidul Comunist la alegerile trucate în urma căruia a preluat puterea în România, un element autentic care vorbește de o parte tragică din istoria României.

(foto: Bogdan Paraschiv)

Despre Street Delivery
Întrucât anul trecut s-a pierdut, prin demolare, calcanul suport al anualului desen manifest cât și a panoului social, ce își câștigaseră statutul de reper pentru București, mesajul ediției 2023 a fost stranspus pe meșa ce acoperă în prezent fațadele clădirii arhivelor Ministerului, de pe Str. Arthur Verona. Realizat de artistia vizuală Ocu, desenul ilustrează textul „Pasul e unitatea de iubire a orașului”.

La început a fost mersul, explorarea, cunoașterea și actul de curaj de a păși înspre necunoscut. Apoi a fost strada: pașii înmulțiți și bătătoriți au format poteci, oferind încrederea în siguranța parcursului și a traseului către o destinație. Marcarea răscrucilor a fost a treia etapă, iar, ca ultim act, nomadismului i s-a alăturat ospitalitatea: protecția temporară a călătorului. De la primul impuls, al curiozității, al extinderii orizontului vizibil, mersul și strada ne-au fost instrumente.  Arhitectura s-a născut nomadă, susține Francesco Careri.

Trecerea de la mers la plimbare a avut loc târziu, odată cu iluminismul, pașii devenind acompaniatori și stârnitori ai gândirii, și, după o lungă întrerupere, în modernitate, când funcționalității i se contrapune plăcerea și asumarea pașilor fără scop.  Strada devine atunci decorată, mobilată, însoțitoare activă a bucuriei petrecerii timpului și spațiului liber, iar omul, din faber își îngăduie să fie și ludens. Orașul capătă complexitate în relațiile și viața pe care le intermediază.

De la plimbare la pierderea intenționată, e o trecere filozofică – pașii ca urme anonime permițând renunțarea la un ghidaj prestabilit, lăsându-se purtați de atracții evanescente. E o altă curiozitate, o altă cunoaștere, într-un orizont bine organizat și delimitat.

Acum, pasul e o decizie de mobilitate și de interacțiune. Pasul e un ritm nepotrivit vitezei exterioare corpului nostru, și cu toate acestea, singurul potrivit vitezei interne, a gândurilor,  a meditației, capabil să ne concentreze percepția și atenția pe cadrul fizic ce ne înconjoară, apt să ne rețeasă afectiv de locuri și oameni. Pasul este o declarație de dragoste.

https://www.street.delivery/

(foto: Ciprian Mihai)

O altă comoară ascunsă a orașului, prezentată prin sprijinul Academiei de Studii Economice din București, este o serie de două lucrări murale de mari dimensiuni găzduite în incinta Căminului Moxa. Pe de o parte este lucrarea artistei Nadine Kseibi, realizată ca proiect de masterat la Universitatea Națională de Arte București în 2009. Proiectul este dedicat subconștientului uman și folosește o serie de simboluri care reflectă mai multe concepte precum dulciurile care reprezintă emoții pozitive eliberate, albinele care reprezintă liberul arbitru al individului, aripile sunt ca niște pânze de corabii, sugerând o călătorie personală a fiecărui individ în viață. Nadine este artist tatuator și a realizat o realizat lucrarea folosind o tehnică alb negru, ulterior a folosit culoarea pentru a da mai multă forță mesajului.

(foto: Dragos Savu)

Cealaltă lucrare de artistul portughez Vhils, cu un stil special care se bazează pe spargerea pereților pentru a forma imagini. Lucrarea creată de el este un portret al lui Constantin Brâncuși și folosește motive populare românești pentru a întări identitatea aritsutlui. Vhils a cunoscut aprecierea din 2008, când o lucrare murală în stilul tipic a fost prezentată alături de un graffiti al cerebului Banksy la Cans Festival, Londra.

Nadine Kseibi
„Am terminat Facultatea de Artă în 2019,  departamentul  de Artă Murală și una din lucrările mele pe care o veți vedeți pe perete este lucrarea mea de masterat.

A fost o promisiune personală pe care am făcut-o în primul an de studenție, și anume că la finalul studiilor voi face o lucrare murală pe un perete al facultății și am făcut, am reușit. Tema lucrării mele este subconștientul uman ca instrument de terapie, iar inițial lucrarea a fost executată într-o cromatică alb negru, cu simboluri puternice pentru stările conflictuale interioare. Ulterior, am alocat culoare pentru o mai mare profunzime a mesajului asupra privitorului. Pentru că culoarea în sine este o parte individuală de acces în subconștientul uman, obținându-se o percepție personală pentru fiecare privitor în parte.”

Vhils
https://www.instagram.com/vhils/
https://vhils.com/

Saddo alături de lucrările sale la galeria Mobius

(foto: Dragos Savu)

Expoziția FANBOY 2 a artistului Saddo ocupă Piața Amzei din București și este oprirea supriză a prezentării MINI. Cu apariții în publicații precum The New Yorker și The Hollywood Reporter, Saddo a participat la numeroase expoziții de grup atât la nivel local, cât și internațional, în orașe precum Copenhaga, New York, Berlin, Montreal, Ottawa, Salvador, Bangkok, Viena, Mexico City, Oakland și Portland.

Prezentând cea mai cuprinzătoare serie realizată până în prezent de artistul Saddo, expoziția FANBOY 2 ocupă Pieței Amzei și reunește o selecție de lucrări ce acoperă ultimii patru ani de activitate artistică, printre care lucrări din expoziția de debut, FANBOY, alături de schițe ce au stat la baza tuturor lucrărilor, desene, picturi de mari dimensiuni, tapiserii, sculpturi și obiecte prezentate pentru prima oară publicului.

Fanboy este un proiect/o expoziție ca un caleidoscop. Te îndrumă să intri în povestea icon-urilor actuale, personaje din lumea rap care au început prin a fi gamechangers pentru ca mai apoi să devină the kings and queens of the game. Într-un registru puternic POP, Saddo, creează nu doar lucrări pe această temă dar și un ambient. Un plently care omagiază într-un mod interdisciplinary entități și eroi personali care sunt responsabili pentru soundtrack-ul lui personal. Este ceva ce îi place cu adevărat, acest instinct simplu la prima vedere, de a crea lucruri și lucrări pe teme care pur și simplu te atrag. Deci, se poate spune că lucrările (în diverse medii) din acest proiect au și rolul de totemuri și obiecte de cult, nu în sensul unor conotații magice, ci în sensul unei fascinații reale și heartfelt. (Extras din textul curatorial scris de Lea Rasovszky)

https://www.instagram.com/saddo.ro/
https://www.facebook.com/Saddo.ro/

https://www.mobius-gallery.com/exhibitions/75-fanboy-2/

(foto: Ciprian Mihai)

(foto: Ramona Copil)

În explorarea urbană pentru şedinţele foto, echipa de fotografi a inclus şi două repere de street art al unui crew românesc foarte consacrat – Sweet Damage Crew. Acestea sunt lucrarea de la The Point, Strada General Eremia Grigorescu 10 şi lucrarea de sub pasajul Pipera.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:

BMW Group România

Alexandru Şeremet

Tel.: +40-726-266-224

E-mail: alexandru.seremet@bmwgroup.com